Relatiile dintre utilizarea mass-media digitale si sanatatea mintala au fost cercetate de diversi cercetatori – predominant psihologi, sociologi, antropologi si experti medicali – mai ales de la mijlocul anilor 1990, dupa dezvoltarea World Wide Web.
Un corp semnificativ de cercetari a explorat fenomenele de „suprautilizare”, cunoscute in mod obisnuit ca „dependente digitale” sau „dependente media”. Aceste fenomene se manifesta diferit in multe societati si culturi. Unii experti au investigat beneficiile utilizarii moderate a mass-media digitale in diferite domenii, inclusiv in sanatatea mintala, si tratarea problemelor de sanatate mintala cu solutii tehnologice noi.
Delimitarea intre utilizarea benefica si cea patologica a mediilor digitale nu a fost stabilita. Nu exista criterii de diagnostic larg acceptate, desi unii experti considera ca utilizarea excesiva este o manifestare a tulburarilor psihiatrice de baza. Prevenirea si tratamentul utilizarii mediilor digitale patologice nu sunt, de asemenea, standardizate, desi au fost elaborate linii directoare pentru o utilizare mai sigura a mediilor pentru copii si familii.
Manualul de diagnostic si statistica al tulburarilor mentale, editia a cincea (DSM-5) si Clasificarea internationala a bolilor (ICD-11) nu includ diagnostice pentru utilizarea problematica a internetului si utilizarea problematica a retelelor sociale; ICD-11 include diagnostic pentru tulburarea de joc (cunoscuta in mod obisnuit ca dependenta de jocuri video), in timp ce DSM-5 nu include.
Expertii inca dezbat cum si cand sa diagnosticheze aceste afectiuni. Utilizarea termenului de dependenta pentru a se referi la aceste fenomene si diagnostice a fost, de asemenea, pusa la indoiala.
Mediile digitale si timpul petrecut in online, au schimbat modul in care copiii gandesc, interactioneaza si se dezvolta in moduri atat pozitive cat si negative, dar cercetatorii nu sunt siguri de existenta unor legaturi cauzale intre utilizarea mediilor digitale si starea sanatatii mintale.
Aceste legaturi par sa depinda de individ si de platformele pe care le foloseste. Mai multe firme mari de tehnologie si-au luat angajamente sau au anuntat strategii pentru a incerca sa reduca riscurile utilizarii mass-media digitale.
Istorie si terminologie
Relatia dintre tehnologia digitala si sanatatea mintala a fost investigata din mai multe perspective. S-au analizat beneficiile utilizarii mediilor digitale in dezvoltarea copiilor si adolescentilor.
Cercetatorii, clinicienii si publicul au exprimat ingrijorari cu privire la comportamentele compulsive aparente ale utilizatorilor de suporturi digitale, pe masura ce devin evidente corelatiile dintre excesul de tehnologie si problemele de sanatate mintala.
Terminologiile utilizate pentru a se referi la comportamentele compulsive de utilizare a mediilor digitale nu sunt standardizate sau recunoscute universal. Acestea includ „dependenta digitala”, „dependenta media”, „utilizare problematica” sau „utilizare excesiva”, adesea delimitata de platforma media digitala utilizata sau in curs de studiu (cum ar fi utilizarea problematica a smartphone-urilor sau utilizarea problematica a internetului).
Utilizarea fara restrictii a dispozitivelor tehnologice poate afecta bunastarea dezvoltarii sociale, mentale si fizice si poate duce la simptome asemanatoare altor sindromuri de dependenta psihologica sau dependente comportamentale.
Accentul pe utilizarea problematica a tehnologiei in cercetare, in special in legatura cu paradigma dependentei comportamentale, devine din ce in ce mai acceptat, in ciuda standardizarii slabe si a cercetarilor conflictuale.
Dependenta de internet a fost propusa ca diagnostic de la mijlocul anilor 1990. Un raport al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) din 2018 a mentionat beneficiile utilizarii structurate si limitate a internetului la copii si adolescenti in scopuri de dezvoltare si educatie, afirmand ca utilizarea excesiva poate avea un impact negativ asupra bunastarii mentale.
De asemenea, s-a observat o crestere globala de 40% a utilizarii internetului la copiii de varsta scolara intre 2010 si 2015 si ca diferite tari OCDE au avut variatii semnificative in ratele de utilizare a tehnologiei de catre copii, precum si diferente in platformele utilizate.
Manualul de diagnosticare si statistic al tulburarilor mintale nu a codificat in mod formal utilizarea problematica a mediilor digitale in categoriile de diagnostic, dar a considerat ca tulburarea gaming-ului pe internet este o conditie care necesita studii ulterioare.
Tulburarea de joc (gaming), cunoscuta in mod obisnuit ca dependenta de jocuri video, a fost recunoscuta in ICD-11. Diferite recomandari in DSM si ICD se datoreaza partial lipsei consensului expertilor, diferentelor de accentuare din manualele de clasificare, precum si dificultatilor de utilizare a modelelor animale pentru dependente comportamentale.
Utilitatea termenului de dependenta in raport cu utilizarea excesiva a mass-media digitale a fost pusa sub semnul intrebarii, in ceea ce priveste adecvarea sa pentru a descrie noi categorii psihiatrice mediate digital, spre deosebire de excesul de utilizare ca fiind o manifestare a altor tulburari psihiatrice.
Utilizarea termenului a fost, de asemenea, criticata pentru stabilirea paralelelor cu comportamentele de consum de substante. Utilizarea neglijenta a termenului poate provoca mai multe probleme – atat la persoanele grav afectate, cat si in ceea ce priveste supraevaluarea riscurilor de utilizare excesiva, nepatologica, a mediilor digitale.
Evolutia terminologiei referitoare din “utilizarea excesiva a mass-media digitale” la “utilizarea problematica” mai degraba decat “dependenta media”, a fost incurajata de Panova si Carbonell, psihologi de la Universitatea Ramon Llull, intr-o recenzie din 2018.
Din cauza lipsei de recunoastere si consens asupra conceptelor utilizate, diagnosticele si tratamentele sunt dificil de standardizat sau dezvoltat. Nivelurile sporite de anxietate a publicului in jurul noilor medii (inclusiv social media, smartphone-uri si jocuri video) ascund in continuare evaluarile bazate pe populatie, precum si punerea unor dileme de management.
Radesky si Christakis, editorii din 2019 ai JAMA Paediatrics, au publicat o revizuire care a investigat „preocuparile legate de sanatate si riscurile comportamentale ale utilizarii excesive a mass-media pentru dezvoltarea cognitiva a copilului, limbaj, alfabetizare si dezvoltare social-emotionala.”
Din cauza disponibilitatii rapide a mai multor tehnologii pentru copiii din intreaga lume, problema este bidirectionala, deoarece eliminarea dispozitivelor digitale poate avea un efect daunator, in domenii precum invatarea, dinamica relatiilor de familie si dezvoltarea generala.
Utilizare problematica
Desi au fost observate asociatii intre utilizarea mediilor digitale si simptome sau diagnostice de sanatate mintala, cauzalitatea nu a fost stabilita; nuantele si avertismentele publicate de cercetatori sunt adesea intelese gresit de catre publicul larg sau denaturate de catre mass-media. Femeile sunt mai susceptibile de a utiliza in exces retelele sociale, iar barbatii jocurile video.
In consecinta, utilizarea problematica a mediilor digitale poate sa nu fie o constructie singulara, si poate fi delimitata pe baza platformei digitale utilizate sau reevaluata in termeni de activitati specifice (mai degraba decat dependenta de mediul digital).
Sanatate mentala
O harta sistematica a recenziilor din 2019 a sugerat asocieri intre unele tipuri de utilizare potential problematica a internetului si probleme psihiatrice sau de comportament, cum ar fi depresia, anxietatea, ostilitatea, agresivitatea si tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie (ADHD).
Studiile nu au putut determina daca exista relatii cauzale, recenzorii subliniind importanta proiectelor viitoare de studii prospective. Desi utilizarea excesiva a mediilor digitale a fost asociata cu simptome depresive, media digitala poate fi utilizata si in unele situatii pentru a imbunatati starea de spirit. Simptomele ADHD au fost corelate pozitiv cu utilizarea mediilor digitale intr-un amplu studiu prospectiv.
Simptomul ADHD al hiperfocusului poate determina indivizii afectati sa foloseasca in exces jocurile video, retelele sociale sau chatul online; corelatia dintre hiperfocus si utilizarea problematica a retelelor sociale este slaba. Expunerea la cantitati mari de social media poate afecta si imaginea corpului, ceea ce poate duce la tulburari de alimentatie, depresie si anxietate.
S-au facut cercetari care arata ca 84% dintre participantii expusi la retelele sociale pro-ED au dezvoltat simptome ale unei tulburari de alimentatie, impreuna cu depresie si anxietate. Acest studiu a aratat, de asemenea, ca doar 14% dintre persoanele care sufera de simptome au primit tratament. Barierele tratamentului constau in faptul ca cei afectati nu credeau ca simptomele lor erau suficient de grave pentru a cauta ajutor sau ca nu credeau ca se pot ajuta singuri.
Aceste rezultate arata ca majoritatea persoanelor afectate de tulburari alimentare, in urma folosirii in exces a retelelor sociale, nu cauta ajutorul de care au nevoie pentru a se recupera.
Un raport tehnic din 2016 al lui Chassiakos, Radesky si Christakis a identificat beneficiile si preocuparile in sanatatea mintala a adolescentilor cu privire la utilizarea mass-media digitale. Acesta a aratat ca modul de utilizare a retelelor sociale a fost factorul cheie, mai degraba decat timpul petrecut.
O scadere a bunastarii si a satisfactiei vietii a fost constatata la adolescentii mai in varsta care consumau pasiv social media, dar acestea nu erau evidente la cei care erau mai implicati activ. Raportul a constatat, de asemenea, o relatie curbiliniara in forma de U in timpul petrecut pe suportul digital, cu riscul de depresie crescand atat la capetele scazute, cat si la cele mai inalte ale utilizarii internetului. O revizuire din 2018 pe platforma chineza de socializare WeChat a gasit asociatii ale unor simptome de sanatate mintala auto-raportate cu utilizarea excesiva a platformei.
Cu toate acestea, motivatiile si tiparele de utilizare ale utilizatorilor WeChat au afectat sanatatea psihologica generala, mai degraba decat cantitatea de timp petrecut folosind platforma. In Regatul Unit, un studiu efectuat pe 1.479 de persoane cu varste cuprinse intre 14 si 24 de ani a comparat beneficiile si problemele psihologice pentru cinci mari platforme de socializare: Facebook, Instagram, Snapchat, Twitter si YouTube.
A concluzionat ca YouTube a fost singura platforma cu un rating net pozitiv „bazat pe cele 14 intrebari legate de sanatate si bunastare”, iar celelalte platforme masurate au avut ratinguri negative, Instagram avand cel mai mic rating. Studiul a identificat Instagram ca avand unele efecte pozitive, inclusiv in auto-exprimare, identitate de sine si comunitate, dar a constatat ca acestea au fost depasite de efectele negative, in special asupra somnului, a imaginii corpului si a „fricii de a pierde”.
Relatia dintre tulburarea bipolara si utilizarea tehnologiei a fost investigata intr-un sondaj singular realizat de 84 de participanti. Sondajul a constatat variatii semnificative in utilizarea tehnologiei pe baza starilor de spirit auto-raportate. Autorii raportului au postulat apoi ca, pentru pacientii cu tulburare bipolara, tehnologia poate fi o „sabie cu doua taisuri”, cu beneficii si daune potentiale.
FoMO, sau frica de a pierde, este un fenomen comportamental perturbator care provoaca stres emotional. Studiile arata ca, cu cat un individ are mai multe conturi de socializare, cu atat sunt mai mari sansele de a avea FoMO. Exista o corelatie directa intre numarul de conturi pe care le are un individ si nivelurile de anxietate si depresie ale individului.
Nu exista nicio legatura semnificativa intre etnie si FoMO, ceea ce inseamna ca anxietatea si depresia cauzate de FoMO de pe retelele de socializare sunt consecvente pentru toate etniile.
Un studiu din SUA realizat in 2019 a gasit o asociere intre social media si depresie in adolescenta. Pe baza comparatiei sociale ascendente, s-a constatat ca expunerea repetata la imagini idealizate scade stima de sine a adolescentilor, declanseaza depresia si o agraveaza in timp.
Evaluare si tratament
Evaluarea riguroasa, bazata pe dovezi, a utilizarii problematice a mediilor digitale nu este inca stabilita in mod cuprinzator. Acest lucru se datoreaza partial lipsei de consens in ceea ce priveste diferitele constructe si lipsei de standardizare a tratamentelor. Academia Americana de Pediatrie (AAP) a dezvoltat un plan de media pentru familie, intentionand sa ajute parintii sa evalueze si sa structureze utilizarea in siguranta a dispozitivelor electronice si a mediilor de catre familia lor.
Recomanda limitarea timpului de divertisment in online, la doua ore sau mai putin pe zi. Societatea canadiana de pediatrie a propus o orientare similara. Au fost dezvoltate diferite metodologii pentru evaluarea utilizarii patologice a internetului, in principal chestionare de auto-raportare, dar niciuna nu a fost recunoscuta universal ca standard. Pentru tulburarile de joc, atat Asociatia Americana de Psihiatrie, cat si Organizatia Mondiala a Sanatatii (prin ICD-11), au elaborat criterii de diagnostic.
Exista cateva dovezi limitate ale eficacitatii terapiei cognitive comportamentale si a interventiilor familiale pentru tratament. In studiile controlate randomizate, medicamentele nu s-au dovedit a fi eficiente.
Un studiu din 2016 pe 901 de adolescenti, a sugerat ca atentia poate ajuta la prevenirea si tratarea utilizarii problematice a internetului. Un raport parlamentar din Marea Britanie din 2019 a considerat ca angajamentul, constientizarea si sprijinul parintilor sunt esentiale pentru dezvoltarea „rezilientei digitale” pentru tineri si pentru identificarea si gestionarea riscurilor.
Centrele de tratament au proliferat in unele tari, iar China si Coreea de Sud au tratat dependenta digitala ca pe o criza de sanatate publica, deschizand 300 si, respectiv, 190 de centre la nivel national. Alte tari au deschis, de asemenea, centre de tratament.
ONG-urile si grupurile de sustinere ofera resurse persoanelor care utilizeaza excesiv media digitala, cu sau fara diagnostice propuse, inclusiv Academia Americana de Psihiatrie a Copilului si Adolescentilor.