Ideea ca resedinta pentru persoanele in varsta este echivalenta cu azilul si abandonul este inca prezenta in mintea batranilor, dar exista multi oameni care zi de zi trebuie sa se confrunte cu realitatea ca batranii lor si ei insisi au nevoie de ajutor in aceasta etapa a vietii.
Dupa cum a explicat Infosalus Bárbara Basallote, psiholog si director de servicii al Casei de asistenta medicala a Crucii Rosii din San Fernando (Cádiz Spania), atunci cand vine vorba de a face pasul si de a duce persoanele in varsta la o resedinta in ingrijitor, sentimentele de durere, frica si vinovatie converg. “Acesti oameni simt o obligatie morala de a ajunge in situatii extreme in ingrijirea batranilor lor inainte de a merge la o resedinta, datorita conceptului acestor centre“, spune Basallote.
Noi stim ca noua notiune de “acasa” trebuie sa indeplineasca multe cerinte. Psihologul explica faptul ca pentru ingrijitori este o situatie foarte grea, avand in vedere ca “viata ne duce la un tratament reciproc pentru batranii nostri si este traita ca o chestiune morala sa avem grija de ei asa cum au avut grija de noi”.
Pentru psiholog, ingrijitorii trebuie sa inteleaga ca vor continua sa aiba un rol activ si ca profesionistii din resedinta ii vor insoti 24 de ore din 24 ca ajutor pentru varstnici, dar si pentru ingrijitor. “Resedinta trebuie sa fie un loc deschis si intotdeauna accesibil, astfel incat membrii familiei sa fie alaturi de batrani in orice moment doresc”, spune psihologul.
Contrar a ceea ce s-ar putea crede, cei mai in varsta care sunt mai buni din punct de vedere cognitiv sunt cei care se adapteaza cel mai bine la schimbare. “Acesti seniori inteleg mai bine despre ce este vorba in locuinta, stiu ca li se va oferi ingrijire care incetineste si previne declinul cognitiv si se adapteaza nevoilor lor.”
Basallote clarifica faptul ca, in cele mai multe cazuri, trebuie sa lucrati mai mult cu cei care au o deficienta cognitiva moderata sau severa de la intrarea in resedinta inseamna adaptarea la programe, rutine etc., iar stilul lor de viata trebuie sa se adapteze la toate acestea. “Cu toate acestea, odata cu trecerea timpului, persoanele in varsta cu unele deficiente cognitive se simt mai calme, mai stabile si inteleg ca resedinta este un loc bun de locuit”, clarifica psihologul.
ALUNGAREA IDEII DE INTERNARE
Basallote subliniaza ca resedinta ar trebui considerata ca un ajutor pentru nevoile rezidentului, deoarece are o echipa multidisciplinara care, datorita unei lucrari comune, incearca sa ofere o imbunatatire a calitatii vietii lor.
“Trebuie sa pierdem ideea ca atunci cand varstnicii ajung la o varsta nu are nimic de-a face cu ei, ca nu ar trebui sa fie asa, trebuie sa primeasca stimulare, astfel incat functiile cognitive care sunt mentinute sa continue sa functioneze, ceea ce inseamna asigurarea bunastarii si a calitatii vietii in toate sensurile”, spune psihologul.
In multe cazuri, exista o idee preconceputa de “internare” pentru persoanele in varsta care se indeparteaza de realitate, deoarece rezidentii pleaca atunci cand doresc si merg la casa rudelor lor in sarbatori, se plimba cu familia, primesc vizitatori etc. “Resedinta este un acompaniament in aceasta etapa a vietii si nu trebuie vazuta ca o pierdere din partea ingrijitorului”, atrage atentia specialistului.
“Ingrijitorul trebuie sa stie ca poate continua sa faca activitatile pe care le-a facut cu batranul sau zilnic, chiar daca povara emotionala scade si ca devine parte a relatiei cu angajatii resedintei si ai facilitatilor, care sunt casa batranului”, spune Basallote.
INGRIJITOR
“Prima nevoie a ingrijitorului nu este informarea despre centru, ci consilierea emotionala, pentru a examina ideea pe care o au despre resedinta”, spune psihologul, care avanseaza patru aspecte importante in conflictul care este generat in ingrijitor atunci cand merge la resedinta.
- Ascultare activa pentru ingrijitor
Atentia psihologica acordata ingrijitorului este necesara pentru ca acestia sa poata avea incredere in temerile si sentimentele lor, deoarece nimic din ceea ce simt nu este rau si aceasta atentie ii poate ajuta sa extinda noile instrumente de adaptare la tot restul vietii.
“Nu este o interventie psihologica, ci o ascultare activa a nevoilor si preocuparilor care i-au determinat sa vina la resedinta, avand in vedere ca procesul de a face pasul este foarte greu”, spune Basallote.
- Descarcarea emotionala
Atunci cand batranul se muta la resedinta, nu numai ca ii este oferit ajutor, ci si o cale pentru o situatie de fundatura pentru ingrijitor, care poarta o povara emotionala pe care nu o mai poate gestiona singura, in ciuda faptului ca initial adaposteste sentimente de vinovatie. Ingrijitorul nu isi lasa membrul familiei parasindu-l, iar resedinta devine parte a ingrijirii pe care o primeste batranul.
Ingrijitorul merge la domiciliu pentru nevoi fizice si emotionale, dar potrivit lui Basallote “nu este necesar sa se atinga limita, deoarece in aceste cazuri revarsarea emotionala este mai dificil de gestionat. Preventia este mai buna decat sa fii maturat de evenimente.”
